Înșelătoria sentimentală este una dintre escrocheriile care se răspândesc cel mai rapid și care îi vizează pe cetățenii străini cu legături personale sau de afaceri în România. Iată cum o puteți recunoaște din timp, ce prevede legea română și cum își pot recupera victimele banii și își pot proteja bunurile.
Pe măsură ce România atrage tot mai mulți profesioniști, investitori și expați din străinătate, relațiile online dintre cetățeni străini și cetățeni români au devenit ceva obișnuit. Cele mai multe sunt sincere. Unele însă sunt scenarii atent regizate: o relație care începe cu căldură și se transformă treptat într-un șir de cereri de bani, urgențe inventate și întâlniri care nu au loc niciodată. A recunoaște din timp tiparul și a ști când să cereți sfatul unui avocat face adesea diferența dintre a opri pierderile și a pierde totul.
Semnele de avertizare ale înșelătoriei sentimentale
Înșelătoria sentimentală începe rareori cu o cerere de bani. Primele săptămâni sunt folosite pentru câștigarea încrederii. Tratați situațiile de mai jos ca semnale de alarmă serioase, mai ales atunci când apar mai multe dintre ele în același timp:
- „urgențe” apărute brusc, care necesită bani: o problemă medicală, o problemă juridică, cheltuieli de călătorie, o afacere aflată în pragul prăbușirii;
- întâlniri față în față promise, dar amânate mereu, de fiecare dată din alt motiv;
- detalii despre locul de muncă, familia sau situația persoanei care, cu timpul, nu se mai leagă;
- o presiune emoțională tot mai mare, însoțită de insistența ca banii să fie trimiși urgent;
- solicitări de plată în criptomonede, carduri-cadou sau prin transferuri către terți, în locul unor plăți care pot fi urmărite;
- evitarea apelurilor video sau apariția doar pentru scurt timp și într-o calitate slabă a imaginii.
Dacă sunteți în legătură cu cineva din România și recunoașteți aceste tipare, nu mai trimiteți bani. Discutați mai întâi cu un avocat: o evaluare confidențială, făcută din timp, poate opri pierderile înainte ca acestea să crească.
Cum funcționează schema: metoda „lover boy”
Multe înșelătorii sentimentale urmează așa-numita metodă „lover boy”, pusă în practică uneori de grupuri organizate, nu de o singură persoană:
- se creează o legătură emoțională intensă, de-a lungul mai multor săptămâni sau luni;
- credibilitatea se construiește prin contact permanent, o aparentă sinceritate și detalii personale inventate;
- odată ce victima a devenit dependentă emoțional, încep cererile de bani, care cresc treptat;
- escrocul dispare după un transfer important sau întreține schema atât timp cât plățile continuă.
Înșelătoria sentimentală în legea penală română
Obținerea de bani prin păcălirea unei persoane constituie infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 244 din Codul penal: inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, în scopul obținerii unui folos patrimonial injust. Fiecare cerere de bani bazată pe o poveste falsă poate constitui un act material distinct de înșelăciune. Atunci când făptuitorii acționează ca un grup structurat, poate fi reținută și infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat (art. 367 din Codul penal), pedepsită considerabil mai aspru.
Cum vă recuperați banii: plângere penală, constituire de parte civilă și sechestru
Victimele, inclusiv cetățenii străini care locuiesc în străinătate, au la dispoziție mai multe căi legale în România:
- Plângerea penală. Plângerea depusă la poliție sau la parchet duce la începerea urmăririi penale pentru înșelăciune.
- Constituirea ca parte civilă în procesul penal. Persoana vătămată se poate constitui parte civilă în procesul penal și poate cere instanței să îl oblige pe făptuitor să restituie banii și să plătească despăgubiri. Este posibilă și introducerea unei acțiuni civile separate.
- Indisponibilizarea bunurilor. Pe parcursul anchetei, procurorul sau instanța pot dispune măsuri asigurătorii (sechestru asupra banilor și bunurilor), pentru ca sumele să nu fie ascunse sau cheltuite înainte de pronunțarea unei hotărâri definitive.
Timpul contează: cu cât plângerea este depusă mai repede, cu atât cresc șansele ca bunurile și conturile făptuitorului să mai poată fi identificate și puse sub sechestru.
Ce dovezi trebuie să păstrați
În cazurile de înșelătorie sentimentală, cele mai puternice probe sunt de regulă conversațiile și plățile. Nu ștergeți nimic. Păstrați:
- toate mesajele, e-mailurile și istoricul conversațiilor, inclusiv pe rețelele sociale și în aplicațiile de întâlniri;
- extrasele de cont, confirmările de transfer, adresele portofelelor de criptomonede și chitanțele;
- fotografiile, profilurile, numerele de telefon și orice documente pe care vi le-a trimis persoana respectivă.
Când înșelătoria ajunge până la căsătorie: nulitate sau divorț
Uneori înșelătoria nu se oprește la bani: făptuitorul urmărește încheierea unei căsătorii cu victima străină, de exemplu pentru a obține un drept de ședere în UE sau drepturi asupra bunurilor victimei. A pune capăt unei astfel de căsătorii nu este același lucru cu un divorț obișnuit.
Potrivit Codului civil, căsătoria încheiată în alt scop decât acela de a întemeia o familie (căsătoria fictivă) este lovită de nulitate absolută. Căsătoria în care consimțământul unuia dintre soți a fost viciat prin dol poate fi anulată la cererea acelui soț, în general în termen de 6 luni de la descoperirea dolului. Esențial este să se dovedească lipsa unei intenții reale de a întemeia o familie, așa-numita „affectio maritalis”. Probele privind cererile de bani și interesul pentru documentele de ședere au aici un rol central.
Diferența are și consecințe practice. Divorțul desface o căsătorie valabilă de la data rămânerii definitive a hotărârii. Nulitatea înseamnă că, de la bun început, căsătoria nu a fost valabilă: soțul de rea-credință nu se poate prevala de efectele unei căsătorii valabile, iar dreptul de ședere obținut prin ea poate fi retras. Ce cale vă protejează cel mai bine bunurile depinde de împrejurările concrete ale cazului.
Aspecte transfrontaliere în cazul victimelor străine
Victimele care sunt cetățeni străini se confruntă cu dificultăți suplimentare, care fac necesară reprezentarea de către un avocat din România:
- proceduri penale și civile desfășurate în limba română;
- stabilirea statului ale cărui instanțe sunt competente în privința căsătoriei și a bunurilor, potrivit normelor Uniunii Europene și regulilor de drept internațional privat;
- strângerea și coordonarea probelor din mai multe țări;
- depunerea plângerilor la autoritatea română competentă, în forma corectă și în termen.
Cum vă poate ajuta Darie, Manea & Asociații
Avocații noștri reprezintă cetățeni străini care au devenit ținta unor înșelătorii sentimentale în România, pe ambele planuri: dreptul penal, pentru tragerea la răspundere a făptuitorilor și recuperarea banilor, și dreptul familiei, pentru desfacerea sau anularea unei căsătorii încheiate prin inducere în eroare.
Fie că aveți doar unele îndoieli cu privire la cineva, fie că ați trimis deja bani sau vă confruntați cu urmările unei căsătorii bazate pe înșelăciune, contactați-ne pentru o consultație confidențială. Mesajele și extrasele bancare pe care le aveți astăzi pot fi exact ceea ce vă va permite să recuperați ce ați pierdut.

Cristian Darie
Cristian Darie, avocat partener specializat în sistemele juridice naționale și internaționale. Contactați-l pentru consultanță juridică de încredere.
Vezi profilul
Marcela Manea
Marcela Manea, partener director al cabinetului Darie & Manea, cu peste 7 ani de experiență în avocatură. Contactați-o pentru asistență juridică specializată.
Vezi profilul
Adriana Tugui
Adriana Tugui, partener director la Darie, Manea & Asociații, cu peste 14 ani de experiență în avocatură. Contactați-o pentru asistență juridică specializată.
Vezi profilul
Laurentia Gheorghe
Laurentia Gheorghe, avocat senior și șefa Departamentului de Drept Penal și Infracțiuni Comerciale. Apărare și reprezentare penală pentru clienții firmei.
Vezi profilulOana Darie
Avocat: litigii, retrocedări (ANRP) și drept imobiliar.
Vezi profilulOana Vasilescu
Asistent juridic · redactarea actelor juridice și relația cu autoritățile publice.
Cătălina Bazan
Avocat junior · dreptul imigrației, litigii și consultanță juridică.