Pe scurt
- Bunurile comune se împart la notar, prin act autentic, dacă soții se înțeleg, sau în instanță, la judecătorie, dacă nu se înțeleg (art. 355 alin. 1 și art. 670 Cod civil; art. 94 pct. 1 lit. j Cod de procedură civilă). Partajul se poate cere odată cu divorțul sau separat, oricând după aceea (art. 919 alin. 1 lit. f Cod de procedură civilă; art. 669 Cod civil).
- Se împart bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei, inclusiv veniturile din muncă (art. 339 și art. 341 Cod civil). Nu se împart bunurile proprii: moștenirile și donațiile primite de un singur soț, bunurile de uz personal, cele destinate profesiei și cele cumpărate cu banii proveniți dintr-un bun propriu (art. 340 Cod civil).
- Legea pornește de la ideea că soții au contribuit în mod egal; cine susține că a contribuit mai mult trebuie să dovedească acest lucru (art. 357 alin. 2 Cod civil). Un bun care nu poate fi împărțit, de exemplu un apartament, este dat unuia dintre soți, care îi plătește celuilalt o sumă de bani, sau este vândut, iar banii se împart (art. 676 Cod civil; art. 984 alin. 2 Cod de procedură civilă).
- Legea nu stabilește o durată fixă. La notar nu există proces, așa că, de regulă, partajul se încheie mai repede. În instanță, durata depinde mai ales de expertiza de evaluare a bunurilor și de eventualul apel, iar procesul poate depăși un an (art. 985 alin. 3 și art. 995 alin. 3 Cod de procedură civilă).
- Cererea de partaj trebuie să arate toate bunurile, valoarea lor, locul unde se află, cine le deține și titlul pe care se sprijină (art. 981 Cod de procedură civilă). În practică, aveți nevoie de actele de proprietate ale bunurilor și de actul care dovedește căsătoria sau divorțul.
- Avocatul face lista bunurilor comune și a celor proprii, strânge dovezile, negociază și pregătește înțelegerea pentru notar; dacă nu există înțelegere, redactează cererea de partaj și vă reprezintă în instanță, inclusiv la expertiză. Dacă vă înțelegeți pe parcursul procesului, instanța hotărăște potrivit înțelegerii (art. 983 Cod de procedură civilă).
Dacă ai nevoie de un avocat partaj în București, îți oferim asistență juridică pentru împărțirea bunurilor comune după divorț sau în alte situații. Te ajutăm să obții o soluție corectă și rapidă, fie prin înțelegere amiabilă, fie în instanță.
Partajul bunurilor reprezintă împărțirea bunurilor comune dobândite în timpul căsătoriei, fără a include bunurile proprii ale fiecărui soț. De cele mai multe ori, partajul este un proces conex divorțului, motiv pentru care este recomandat să beneficiezi de la început de asistența unui avocat specializat.
Cu ce te poate ajuta un avocat de partaj
- împărțirea bunurilor comune după divorț
- stabilirea cotei fiecărui soț
- evaluarea bunurilor (imobile, terenuri, bunuri mobile)
- reprezentare în instanță pentru partaj
- negociere și soluții amiabile
Cât durează un partaj în București
Un proces de partaj poate dura de la câteva luni până la peste un an, în funcție de complexitatea bunurilor și existența unui acord între părți.
Cât costă un avocat de partaj
Costul unui avocat pentru partaj depinde de complexitatea cazului și valoarea bunurilor implicate. Oferim o evaluare inițială pentru stabilirea unei strategii corecte.
Ce intră în categoria bunurilor proprii
- Bunuri de uz personal, chiar dacă au valoare mare – legea nu face o excepție pentru bunurile de lux (art. 340 lit. b Cod civil)
- Bunuri dobândite de către unul dintre soți prin donație, moștenire sau legat
- Bunurile pe care soții deja le au în momentul încheierii căsătoriei (art. 339 Cod civil); atenție: bunurile mobile aduse în căsătorie fără inventar sunt considerate comune până la proba contrară (art. 343 alin. 3 Cod civil)
- Bunurile utilizate pentru exercitarea profesiei
Ce intră în categoria bunurilor comune
- Darurile de nuntă, numai dacă cel care le-a făcut a prevăzut expres că vor fi comune; un dar făcut doar unuia dintre soți este bun propriu (art. 340 lit. a Cod civil)
- Bunuri comune dobândite prin donație, legat sau moștenire (fiind precizat de către dispunător că este un bun comun)
- Bunurile dobândite de oricare dintre soți în timpul căsătoriei, inclusiv salariul, pensia și celelalte venituri din muncă (art. 339 și art. 341 Cod civil)
Cel mai complicat partaj este cel al construcțiilor, aici apărând mai multe situații precum:
- Imobilul este construit pe terenul unuia dintre soți:
- Devine bun comun dacă cu acordul soțului ce deține terenul se utilizează mijloace din comunitatea de bunuri
- Construcția nu devine bun comun dacă construcția a avut loc cu mijloace comune, fără acordul soțului proprietar de teren. În acest caz, dacă soțul pe terenul căruia s-a construit imobilul îl păstrează, celălalt soț poate obține o despăgubire.
- Construcția devine bun comun dacă ambii soți ridică construcția cu mijloace comune
- Dacă un soț ridică construcția cu mijloace proprii pe terenul celuilalt soț, fără acordul acestuia, nu dobândește drept de superficie: se aplică regulile accesiunii din Codul civil, iar soțul proprietar al terenului poate cere, după caz, să devină proprietarul construcției (plătind o despăgubire), desființarea construcției sau obligarea constructorului să cumpere terenul.
- Imobilul este construit pe un teren unde ambii soți sunt proprietari:
- În cazul în care un soț ridică construcția cu mijloace proprii, având acordul celuilalt, soțul constructor deține bunul ca fiind propriu, iar celălalt dobândește drept de superficie.
- În cazul în care un soț ridică construcția cu mijloace proprii, fără acordul celuilalt, soțul constructor poate obține despăgubiri.
- Construcția este bun comun atunci când se ridică cu consimțământul ambilor soți și din mijloace proprii și comune.
De asemenea, concubinii sau viitorii soți pot conveni ca, în momentul căsătoriei, un imobil construit pe numele unuia, însă la care au contribuit amândoi, să intre sub regimul comunității de bunuri.
În cazul în care se ajunge la partajul în fața unui judecător, în lipsa unei înțelegeri amiabile între foștii soți, primul pas este inițierea procesului prin informarea inițială asupra elementelor și procedurii ce trebuie urmate. Cel mai indicat este consultarea unui cabinet cu experiență în dreptul familiei, care să vă poată asista atât ca avocat specializat în partaje, cât și pentru procedura de divorț în instanță.
Următorul pas este depunerea cererii la Judecătoria competentă și apoi se începe procesul de strângere a documentelor necesare ce trebuie depuse. Cererea poate fi depusă și prin avocat. În procesul de divorț însă, soții trebuie să se înfățișeze personal în fața instanțelor de fond, cu excepțiile prevăzute de lege; dacă la termenul din primă instanță reclamantul lipsește nejustificat și se înfățișează numai pârâtul, cererea se respinge ca nesusținută.
Partajul poate fi destul de elaborat, depinzând de situație, iar avocatul are rolul de a oferi control asupra procesului și a redactării corecte a tuturor documentelor juridice. Programează o discuție cu un avocat de partaj pentru evaluarea situației tale și identificarea celei mai bune soluții.
Partajul la notar sau în instanță
Partajul se poate face prin bună învoială sau prin hotărâre judecătorească (art. 670 Cod civil). Când comunitatea de bunuri încetează, de exemplu prin divorț, ea se lichidează prin act autentic notarial sau prin hotărâre judecătorească (art. 355 alin. 1 Cod civil).
- La notar: dacă vă înțelegeți asupra modului de împărțire, partajul se face printr-un act autentic notarial. Este, de regulă, calea cea mai rapidă.
- În instanță: dacă nu vă înțelegeți, oricare dintre foștii soți poate cere instanței să facă partajul.
În cadrul lichidării, fiecare soț își preia mai întâi bunurile proprii, apoi se împart bunurile comune și se regularizează datoriile. Cota fiecăruia se stabilește după contribuția sa la dobândirea bunurilor comune și la plata obligațiilor comune; până la proba contrară, legea prezumă că soții au avut o contribuție egală (art. 357 Cod civil). Până la finalizarea lichidării, comunitatea subzistă atât în privința bunurilor, cât și a datoriilor (art. 355 alin. 2 Cod civil).
Partajul în timpul căsătoriei
Bunurile comune pot fi împărțite, în tot sau în parte, și fără divorț: la notar, prin act autentic, dacă vă înțelegeți, ori în instanță, dacă nu vă înțelegeți. Bunurile atribuite fiecăruia devin bunuri proprii, iar cele neîmpărțite rămân comune. Regimul comunității nu încetează prin acest partaj (art. 358 Cod civil).
Întrebări frecvente despre partaj
Până când se poate cere partajul după divorț?
Oricând. Încetarea coproprietății prin partaj poate fi cerută oricând, cu excepția cazului în care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic sau hotărâre judecătorească (art. 669 Cod civil).
Se împart și bunurile moștenite sau primite prin donație?
Nu. Bunurile dobândite prin moștenire legală, legat sau donație sunt bunuri proprii ale soțului care le-a primit, cu excepția cazului în care cel care le-a dat a prevăzut expres că vor fi comune (art. 340 lit. a Cod civil).
Cine primește mai mult la partaj?
Legea pornește de la o contribuție egală a soților, dar fiecare poate dovedi că a contribuit mai mult la dobândirea bunurilor sau la plata datoriilor comune (art. 357 alin. 2 Cod civil).
Partajul se poate face odată cu divorțul?
Da. La cerere, instanța de divorț se pronunță și asupra încetării regimului matrimonial, a lichidării comunității de bunuri și a partajului (art. 919 alin. 1 lit. f Cod de procedură civilă). Partajul se poate cere și separat, după divorț. Pentru divorț vă poate asista un avocat divorț București din echipa noastră, iar pentru împărțirea unei moșteniri, un avocat succesiune București.
Se poate face partajul fără proces?
Da. Dacă vă înțelegeți asupra modului de împărțire, partajul se face la notar, printr-un act autentic, fără instanță (art. 355 alin. 1 și art. 670 Cod civil). Chiar și după ce procesul a început, judecătorul încearcă pe tot parcursul să vă înțelegeți, iar dacă ajungeți la un acord, hotărăște potrivit acestuia (art. 983 Cod de procedură civilă).
Ce se întâmplă cu apartamentul dacă amândoi vrem să-l păstrăm?
Bunurile se împart, pe cât posibil, în natură. Dacă un bun nu poate fi împărțit comod, el este dat unuia dintre soți, care îi plătește celuilalt o sumă de bani (sultă), sau este vândut, iar prețul se împarte după cotele fiecăruia (art. 676 Cod civil; art. 984 alin. 2 Cod de procedură civilă). Când decide cine primește bunul, instanța ține cont, printre altele, de cota fiecăruia, de natura bunurilor, de domiciliul și ocupația părților (art. 988 Cod de procedură civilă).
Se împart și bunurile cumpărate înainte de căsătorie?
În principiu, nu: sunt comune doar bunurile dobândite în timpul căsătoriei (art. 339 Cod civil). Atenție însă la bunurile mobile aduse în căsătorie, de exemplu mobilier sau electrocasnice: dacă nu s-a făcut un inventar înainte de căsătorie, legea presupune că sunt comune, până când se dovedește contrariul (art. 343 alin. 3 Cod civil).
Salariul și economiile din timpul căsătoriei se împart?
Da. Veniturile din muncă și pensia sunt bunuri comune, dacă au devenit scadente (trebuiau plătite) în timpul căsătoriei (art. 341 Cod civil). Ce ați cumpărat sau ați economisit din aceste venituri în timpul căsătoriei este, de asemenea, bun comun (art. 339 Cod civil).
Trebuie să dovedesc că un bun este comun?
Nu. Calitatea de bun comun nu trebuie dovedită (art. 343 alin. 1 Cod civil). Soțul care susține că un bun este numai al lui trebuie să dovedească acest lucru, cu orice mijloc de probă; pentru moșteniri și donații, dovada se face în condițiile legii (art. 343 alin. 2 Cod civil).
Ce se întâmplă cu bunurile cumpărate după ce am depus cererea de divorț?
La divorț, regimul bunurilor comune încetează între soți la data depunerii cererii de divorț (art. 385 alin. 1 Cod civil). Oricare dintre soți poate cere instanței să constate că regimul a încetat chiar mai devreme, de la data despărțirii în fapt (art. 385 alin. 2 Cod civil). Bunurile comune existente rămân însă comune până la împărțirea lor (art. 355 alin. 2 Cod civil).
Cazuri ca al dumneavoastră
2.000+ clienți din peste 150 de țări, din 2006
Succesiuni · Moștenitori din România
Partajul unei case moștenite între frați
Moștenitorii nu se înțelegeau cum să împartă casa familiei. Am negociat și, unde a fost nevoie, am cerut instanței să facă partajul.
Rezultat:Moștenire împărțită; fiecare moștenitor și-a primit partea.
Divorț · Soț care locuiește în Marea Britanie
Divorț în România pentru un soț care locuiește în Marea Britanie
Divorț cu element străin: instanța competentă, legea aplicabilă, partajul bunurilor din România și situația copiilor.
Rezultat:Divorț finalizat în România.
Divorț · Părinte din București
Divorț cu stabilirea custodiei și partaj
Divorț în instanță cu autoritate părintească comună, stabilirea locuinței copilului, pensie de întreținere și partajul locuinței comune.

Cristian Darie
Cristian Darie, avocat partener specializat în sistemele juridice naționale și internaționale. Contactați-l pentru consultanță juridică de încredere.
Vezi profilul
Marcela Manea
Marcela Manea, partener coordonator al Darie, Manea & Asociații, avocat din 2006. Contactați-o pentru asistență juridică specializată.
Vezi profilul
Oana Darie
Avocat: litigii, retrocedări (ANRP) și drept imobiliar.
Vezi profilul
Adriana Țugui Adriana
Țugui coordonează departamentul de litigii și arbitraj al Darie, Manea & Asociații, avocat din 2007. Contactați-o pentru asistență juridică specializată.
Vezi profilul
Laurenția Gheorghe
Laurenția Gheorghe, avocat senior și șefa Departamentului de Drept Penal și Infracțiuni Comerciale. Apărare și reprezentare penală pentru clienții firmei.
Vezi profilul
Alina-Elena Turcu
Avocat senior: litigii complexe, drept comercial și corporativ, recuperare creanțe, imobiliare și construcții.
Vezi profilul
Cătălina Bazan
Avocat junior: imigrare, litigii și consultanță juridică.
Vezi profilul