Imigrarea în România

În cazul imigrării în România, există două categorii de imigranți: forțați și voluntari. Procesul de obținere a documentelor de care aveți nevoie pentru a lucra legal sau a trăi în România poate fi foarte lung și complicat. În acest caz, alegerea cea mai bună pe care o aveți pentru a o obține, este  un avocat de imigrare care să se ocupe de toate activitățile necesare și să va cheme să semnați documentele și să fiți prezenți acolo unde trebuie neapărat să fiți prezenți.

Cetățenii din alte țări ale Uniunii Europene care vor rămâne în România pentru o perioada lungă de timp împreună cu familia trebuie să solicite un certificat de înregistrare. Cetățenii UE care locuiesc în România mai mult de 3 luni trebuie să solicite la IGI eliberarea certificatului de înregistrare. Pentru salariații detașați în România în cadrul prestării de servicii transnaționale, angajatorul trebuie să transmită inspectoratului teritorial de muncă o declarație de detașare, în limba română, cel târziu înainte de începerea activității; netransmiterea ei se sancționează cu amendă. În plus, companiile românești trebuie să țină evidență tuturor scrisorilor de înscriere și a altor documente traduse în limba română și legalizate.

Pentru a munci în România, cetățenii din afara UE trebuie, de regulă, să parcurgă procedura de acces pe piața muncii prevăzută de OUG nr. 32/2026, indiferent dacă sunt sau nu pe statul de plată al unei firme din România. Angajatorul (sau o agenție de plasare autorizată) depune o cerere unică pe platforma WorkinRomania.gov.ro (OUG nr. 32/2026, care a înlocuit avizul de muncă și avizul de detașare); după aprobare, străinul cere viza de lungă ședere pentru angajare la misiunea diplomatică a României, iar după intrarea în țară IGI eliberează permisul unic.

Întrucât România este membră deplină a spațiului Schengen din 1 ianuarie 2025, permisul de ședere românesc permite și șederi de scurtă durată în celelalte state Schengen, în limitele regulilor Schengen; pentru celelalte țări se aplică regimul de vize al fiecăreia. De asemenea, permisul de ședere are rolul de a ajută cetățenii străini să își extindă șederea în România, fiind util expatriaților care lucrează în România și familiilor acestora. În primul rând, cetățenii din afară UE trebuie să obțină viza pe termen lung înainte de a solicită un permis de ședere în România. În plus, membrii familiei pot obține vize pe termen lung numai după ce cetățeanul muncitor obține un răspuns favorabil din partea Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI).

Un alt pas care trebuie luat în considerare este înregistrarea în cadrul Sistemului Național de Asigurări  la Casă de Sănătate. Această înregistrare trebuie făcută de către cetățeni din afară UE înainte de a solicită un permis de ședere. Toți membrii familiei trebuie să facă acest lucru, deoarece permisul de ședere nu va fi eliberat dacă nu există dovadă plății contribuțiilor sociale. În plus, membrii de familie din afara UE ai cetățenilor UE care locuiesc în România și doresc să rămână mai mult de 3 luni trebuie să solicite la IGI eliberarea cărții de rezidență (OUG nr. 102/2005).

Expatriati care nu se pot prezența personal la autoritățile locale pentru a-și colecta documentele trebuie să dea unui avocat o procura notarială care să îi abiliteze pe avocat să îl reprezinte. De asemenea, în cazul reîntregirii familiei, toți membrii familiei trebuie să prezinte unul. În acest caz, trebuie să meargă la un birou notarial și să primească documentele semnate și certificate.

La sfârșitul șederii unui expat în România, el trebuie să informeze autoritățile că relațiile sale de afaceri s-au încheiat. Un alt lucru important pe care trebuie să-l aveți în vedere este că dacă rămâneți ilegal în România, riscați o amendă, emiterea unei decizii de returnare și interzicerea intrării în țară pentru o anumită perioadă.