We use cookies for statistical purposes.

  • Bd. Unirii Nr. 61, Bl. F3, Sc. 4, Et. 2, Ap.208, sector 3, cod postal 030828, Bucuresti
  • office(at)rolegal.com
  • (+40) 723.500.027

Ce inseamna in termeni legali „responsabilirate parinteasca:

Care sunt drepturile si obligatiile unui titular al raspunderii parintesti?

Codul civil roman (Codul Civil) foloseste conceptul de autoritate parinteasca. Autoritatea parinteasca inseamna toate drepturile si indatoririle referitoare atat la copil, cat si la bunurile acestuia. Drepturile si indatoririle apartin in egala masura ambilor parinti si sunt exercitate in interesul superior al copilului. Autoritatea parinteasca se exercita pana cand copilul atinge capacitatea legala deplina.

Drepturile si obligatiile parintesti (prevazute la articolul 487-499 din Codul civil si Legea nr. 272/2004 (Legea nr. 272/2004) privind protectia si promovarea drepturilor copiilor) cu privire la copil includ:

  • dreptul si datoria de a stabili si pastra identitatea copilului. Copilul va fi inregistrat imediat dupa nastere si va avea dreptul la un nume si la cetatenie. Parintii vor alege numele si prenumele copilului.
  • dreptul si datoria de a creste copilul. Parintii au dreptul si datoria de a creste copilul, de a avea grija de sanatatea si dezvoltarea fizica, psihologica si intelectuala a copilului, a educatiei, studiilor si pregatirii sale profesionale, conform propriilor credinte, caracteristici si nevoi ale copilului. .
  • dreptul si datoria de a asigura supravegherea copilului.
  • dreptul si datoria de a asigura intretinerea copilului. Parintii sunt obligati, solidar, sa asigure intretinerea copilului lor minor. Parintii sunt obligati sa-si intretina copilul mare pana la absolvire daca isi urmeaza studiile, dar nu mai tarziu de varsta de 26 de ani.
  • dreptul de a lua anumite masuri disciplinare impotriva copilului. Este interzisa luarea anumitor masuri, cum ar fi unele pedepse fizice care ar afecta starea fizica, mentala sau emotionala a copilului.
  • dreptul de a cere returnarea copilului de la orice persoana care il detine fara drept.
  • dreptul parintilor de a se reuni cu copilul lor. Acest drept este corelat cu dreptul copilului de a nu fi separat de parintii sai decat pentru motive exceptionale si temporare (de exemplu, masuri de plasament).
  • dreptul parintelui de a avea legaturi personale cu copilul sau. Metodele de a avea legaturi personale cu copilul sunt, de exemplu: vizitarea copilului acasa, vizitarea copilului in timp ce se afla la scoala, copilul petrece vacanta cu fiecare dintre parintii sai.
  • dreptul de a determina casa copilului. Copilul minor trebuie sa locuiasca cu parintii sai. Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor decide casa copilului de comun acord. In caz de dezacord intre parinti, Instanta de tutela va decide.
  • dreptul de a consimti la logodna si casatoria copilului in cazul minorilor care au implinit varsta de 16 ani; dreptul de a consimti la adoptia copilului.
  • dreptul de a face apel impotriva masurilor luate de autoritati cu privire la copil si de a face cereri si actiuni in nume propriu si in numele copilului

Drepturile si obligatiile parintesti (prevazute la articolul 500-502 din Codul civil) in ceea ce priveste bunurile copilului pot include:

  • gestionarea activelor copilului. Parintele nu are niciun drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui, in afara de dreptul la mostenire si intretinere. Parintii au dreptul si datoria de a gestiona bunurile copilului lor minor si de a-l reprezenta in acte civile civile sau de a-si da consimtamantul pentru aceste acte. Dupa varsta de 14 ani, minorul isi va exercita drepturile si isi va indeplini singur sarcinile, cu acordul parintilor si al Curtii de tutela, dupa caz.
  • dreptul si datoria de a reprezenta minorul in acte civile sau de a-si da consimtamantul pentru astfel de acte. Pana la varsta de 14 ani, copilul va fi reprezentat de parinti in acte civile, deoarece acesta nu are capacitatea legala in totalitate. De la varsta de 14 pana la 18 ani, copilul isi exercita drepturile si isi va indeplini singur atributiile, cu toate acestea, este necesar acordul prealabil al parintilor, deoarece acesta are o capacitate juridica limitata.

Ca regula generala, cine are responsabilitatea parinteasca asupra unui copil?

Drepturile si indatoririle apartin in mod egal ambilor parinti (articolul 503 alineatul (1) din Codul civil): daca parintii sunt casatoriti; dupa divort (articolul 397 din Codul civil); parintelui a carui filiatie a fost stabilita daca copilul s-a nascut in afara casatoriei si ambilor parinti daca parintii traiesc in parteneriat intern (articolul 505 (1) din Codul civil).

Autoritatea parinteasca este exercitata in mod inegal de catre parintii (separati): in cazul dizolvarii casatoriei prin divort, in cazul in care Curtea considera ca este in interesul copilului ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata de un singur parinte (articolul 398 din Cod Civil); in cazul dizolvarii casatoriei (articolul 305 alineatul (2) din Codul civil); daca copilul s-a nascut in afara casatoriei in care parintii nu traiesc intr-un parteneriat intern.