Cuprins
Poate o persoană să renunțe la judecată? Dacă da, care este legea română care guvernează acest incident procedural?
Conform Noului Cod de Procedura Civilă, renunțarea la judecată este posibilă cu respectarea anumitor condiții specifice. Acest incident procedural este reglementat în cuprinsul art. 406 și 407.
Cine poate renunta la judecată și cum se depune cererea de renunțare la judecată conform dispozițiilor legislației române?
Conform art. 406 din Codul de Procedura civilă, reclamantul este cel care are opțiunea de a renunta la judecată, în orice moment, precum și în tot sau în parte.
Renunțarea la judecată are loc fie verbal, în cadrul ședinței de judecată, fie prin cerere scrisă.
Cererea scrisă se face personal sau prin mandatar cu procura specială.
Renunțarea la judecată atrage după sine și obligăția achitării cheltuielilor de judecată?
Da, în cazul în care renunțarea la judecată a avut loc după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța îl va obligă pe reclamant la achitarea cheltuielilor de judecată pe care pârâtul le-a făcut, la cererea acestuia din urmă.
Este renunțarea la judecată condiționată de acordul celorlalte părți la proces?
Conform dispozițiilor menționate anterior, renunțarea la judecată nu se va putea realiza decât cu acordul expres ori tacit al ceilalte părți atunci când reclamantul renunta la judecată la primul termen la care părțile sunt legal citate sau ulterior acestui moment.
Cu toate acestea, în situația în care pârâtul nu se prezintă la termenul la care reclamantul declara că renunta la judecată, instanța acordă păratului un termen în care acesta să își poată exprimă poziția față de cererea de renunțare, legea reglementand faptul că lipsa unui răspuns în acest sens până la expirarea termenului acordat este considerat acord tacit la renunțare.
Este util de știut faptul că renunțarea la judecată este constatată printr-o hotărâre supusă recursului.
Este renunțarea la judecată posibilă și în cadrul apelului sau a cailor extraordinare de atac?
Desigur. În cazul renunțării la judecată în cadrul apelului sau în căile extraordinare de atac, instanța ia act de renunțare și dispune anularea hotărârii sau a hotărârilor care au fost pronunțare în această cauza, în tot sau în parte.
Atunci când renunțarea la judecată are loc în față unei secții a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărârea este definitivă.
Care sunt efectele pe care le produce renunțarea la judecată?
Conform art. 407 al Noului Cod de Procedura Civilă, renunțarea la judecată a unuia dintre reclamanți nu este opozabilă și celorlalți reclamanți.
De asemenea, renunțarea la judecată va produce efecte numai față de părțile în privința cărora a fost realizată și nu afectează în niciun mod cererile incidentale care au caracter de sine stătător.
Echipa de avocați din cadrul firmei de avocatură Darie, Manea & asociații dețîn o experiență vastă în domeniul dreptului civil și a dreptului de procedura civilă, fiind la curent cu ultimele modificări legislative în această arie de activitate. În cazul în care necesități mai multe informații referitoare la renunțarea la judecată, modalitatea depunerii acestei cereri, precum și efectele pe care acest incident procedural le produce, va puteți adresa cu încredere avocaților noștri, care va vor oferi informații complete și actualizate, precum și reprezentare în față autorităților competențe. Nu ezitați să ne contactați!