Cuprins
În ce cazuri este admisibilă proba cu martori în cadrul procesului civil român?
Conform art. 309 din Codul de Procedura Civilă, proba cu martori este admisibilă în toate cazurile în care legea nu dispune contrariul
Cu toate acestea, există anumite prevederi speciale privind întinderea efectelor pe care le produce proba cu martori în procesul civil.
Actele juridice pot fi dovedite prin proba cu martori?
Conform legii, actele juridice al căror obiect are o valoare mai mare de 250 lei nu poatee fi dovedit cu martori, însă legea continuă prin a preciza faptul că se poate face dovadă cu martori a oricărui act juridic și indiferent de valoarea lui, împotriva unui profesionist, dacă actul a fost făcut de acesta în exercițiul activității sale profesionale, exceptând cazul în care legea specială cere proba scrisă.
În situația în care legea cere formă scrisă pentru validitatea unui act juridic, actul nu va mai putea fi dovedit cu martori.
Mai mult, proba cu martori este inadmisibilă dacă pentru dovedirea unui act juridic legea cere formă scrisă, excepție reprezentând cazurile în care:
- părțile convin să folosească această proba dar numai referitor la drepturile de care acestea pot dispune;
- există un început de dovadă scrisă – începutul de dovadă scrisă reprezintă o scriere, chiar și nesemnată și nedatata, care provine de la o persoană căreia acea scriere i se opune sau de la persoană al cărei succesor în drepturi este acea persoană, dacă scrierea face credibil faptul pretins.
- partea s-a aflat în imposibilitate morală sau materială de a întocmi un înscris pentru dovedirea actului juridic;
- se cere lămurirea clauzelor actului juridic;
- partea a pierdut înscrisul doveditor din pricina unui caz de forță majoră sau a unui caz fortuit;
- actul juridic este atacat pentru fraudă, eroare, dol, violență sau este lovit de nulitate absolută pentru cauza ilicită sau imorală.
Proba cu martori nu este admisibilă niciodată împotriva sau peste ceea ce conține un înscris sau despre ceea ce se susține că s-a spus anterior, concomitent sau ulterior întocmirii lui, chiar dacă legea nu prevede necesitatea forrmei scrise pentru dovedirea actului juridic respectiv, excepție făcând cazurile prezentate în paragraful anterior.
Ce fel de persoane nu pot deține calitatea de martor într-un proces civil român conform legislației în materie?
Conform art. 315, următoarele persoane nu pot fi martori:
- rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;
- persoanele condamnate pentru mărturie mincinoasă;
- persoanele puse sub interdicție judecătorească;
- soțul, fostul soț, logodnicul sau concubinul;
- persoanele care se află în dușmănie sau în legături de interese cu una din părți.
Cu toate acestea, părțile la proces pot conveni să fie ascultate și rudele și afinii, soțul, fostul soț, logodnicul, concubinul sau persoanele aflate în dușmănie sau în legături de interese cu una din părți.
Care este procedura de ascultare a martorilor?
După încuviințarea dovezii cu martori, instanța dispune citarea și ascultarea acestora, martorii putând să fie ascultați inclusiv la termenul la care proba a fost încuviințată.
Înainte de luarea declarației, președintele că cere martorului să își prezinte numele, prenumele, proesia, domiciliul, vârstă, precum și să arate dacă este rudă sau afin cu vreuna dintre părți (și în ce grad) ori dacă se află în serviciul uneia din părți. După identificarea martorului, președintele va prezența acestuia îndatorirea de a jură, precum și semnificația jurământului.
Înainte să fie ascultat, martorul va depune jurământul prevăzut de lege în condițiile stabilite de această în art. 319 din Codul de Procedura Civilă.
Martorii vor fi ascultați separat iar cei care nu au fost ascultați nu vor putea fi prezenți. Ordinea în care martorii sunt ascultați este stabilită de președinte, luând în considerare cererea părților, adresând apoi martorului întrebările sale și mai apoi întrebările părții care a propus martorul în cauza și ale părții adverse.
După ce martorul a fost ascultat, acesta va rămâne în sala de ședința până la terminarea cercetării.
Mărturia martorului este scrisă de către grefier la dictarea președintelui sau a judecătorului delegat și semnată pe fiecare pagină și la sfârșit de către judecător, grefier și martor.
Care sunt persoanele care sunt scutite de depunerea mărturiei?
Următoarele categorii de persoane sunt scutite, în conformitate cu legea, de la depunerea mărturiei:
- persoane, profesioniști, cărora legea le impune păstrarea secretului de serviciu ori a secretului profesional referitor la faptele de care iau cunoștință în cadrul serviciului sau în exercitarea profesiei, chiar și după încetarea activității acestora;
- judecătorii, funcționarii publici și procurorii, referitor la împrejurările secrete de care au luat cunoștință în această calitate, chiar și după încetarea funcției lor
- persoanele care prin răspunsurile lor s-ar expune sau ar expune la o pedeapsa penală sau la disprețul public rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv ori soțul, fostul soț, logodnicul sau concubinul.
Martorul are dreptul la despăgubiri pentru cheltuielile legate de chemarea să în proces?
Desigur. Conform art. 326 al Codului de procedura civilă, martorul are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, cazare și masă dacă este din altă localitate, precum și la despăgubiri pentru acoperirea veniturilor pe care le-ar fi obținut dacă și-ar fi exercitat profesia pe durata lipsei de la locul de muncă, lipsa cauzată de chemarea să în vederea ascultării că martor. Aceste drepturi bănești se asigura de partea care a propus martorul.
Pentru informații suplimentare privind proba cu martori în cadrul procesului civil român, nu ezitați să contactați unul dintre avocații noștri care va vor oferi consultanță juridică de specialitate, informații corecte și complete, actualizate în conformitate cu ultimele modificări legislative în domeniu, precum și reprezentare în față autorităților competențe, atunci când este necesar.