Cuprins
Ce reprezintă poprirea, care sunt bunurile care fac obiectul popririi și care este legea care reglementează această procedura?
Procedura popririi este reglementată de dispozițiile Codului de Procedura Civilă, în cuprinsul art. 781 – 794. Conform art. 781, poprirea reprezintă o modalitate prin intermediul căreia sumele de bani, titlurile de valoare ori alte bunuri mobile incorporale urmaribile care sunt datorate debitorului sau deținute în numele debitorului de către o a treia persoană, ori pe care terță persoană i le va datora în viitor, pe baza unor raporturi deja existente, sunt supuse urmăririi silite. În condiții speciale reglementate de lege, bunurile mobile corporale ale debitorului care sunt deținute de către un terț în numele celui dintâi pot fi, de asemenea, supuse popririi.
Legea reglementează și bunurile care nu pot face obiectul popririi, și anume:
- sumele ce au că destinație o afectatiune specială reglementată de lege, sume în privința cărora debitorul nu deține dreptul de dispoziție;
- sumele care reprezintă credite nerambursabile sau finanțări ce au fost obținute de la instituții ori organizații naționale și internaționale, cu scopul derulării unor proiecte sau a unor programe;
- sumele corespunzătoare plății drepturilor salariale viitoare, pe o perioada de 3 luni de la dată la care a fost înființată poprirea.
Care este modalitatea de înființare a popririi conform legislației române în materie?
Poprirea se poate înființa la cererea creditorului, de către un executor judecătoresc al cărui birou se situează în circumscripția curții de apel unde debitorul sau terțul poprit își au domiciliul ori sediul.
De asemenea, poprirea se înființează fără somație, în temeiul încheierii de încuviințare a executării, printr-o adresa în care se va menționa titlul executoriu în baza căruia s-a înființat poprirea. Atât terță persoană în cauza, cât și debitorul, vor fi înștiințați în ceea ce privește măsură luată. Terță persoană în cauza va dobândi calitatea de terț poprit, iar acestuia i se va pune în vedere interdicția de a achita debitorului sumele de bani sau bunurile mobile pe care i le datorează sau pe care urmează să i le datoreze, acestea fiind declarate poprite în măsură care este necesară pentru îndeplinirea obligației care este executată silit.
Din momentul înființării popririi, orice creditor al debitorului poprit va putea popri aceeași creanță până la eliberarea sau distribuirea sumelor care au rezultat din poprire.
Care sunt efectele pe care le produce înființarea popririi asupra sumelor și bunurilor poprite?
Conform art. 784 din Codul de Procedura Civilă, toate sumele și bunurile poprire vor fi indisponibilizate din momentul comunicării adresei de înființare a popririi către terțul poprit. Astfel cum am explicat anterior, terțul poprit nu deține posibilitatea de a realiza nicio plata ori operațiune care i-ar putea diminua bunurile indisponibilizate până la momentul achitării integrale a obligațiilor care sunt prevăzute în titlul executoriu. Este util de știut faptul că atât fructele civile, cât și orice alte accesorii ale creanței, născute chiar și după înființarea propririi, sunt indisponibilizate.
De asemenea, poprirea întrerupe prescripția atât în ceea ce privește creanță poprită, cât și creanță pentru acoperirea căreia această a fost înființată.
Indisponibilizarea va înceta dacă debitorul consemnează cu afectatiune specială sumele pentru acoperirea cărora a fost înființată proprirea, în totalitatea lor.
Terțul poprit deține următoarele obligații, pe care trebuie să le îndeplinească int ermen de 5 zile de la dată comunicării popririi, ori de la dată sadentei sumelor de bani care sunt datorate în viitor:
- consemnarea sumelor de bani, în cazul unei creanțe proprite exigibile, ori indisponibilizarea bunurilor mobile incorporale poprite și trimiterea dovezii executorului judecătoresc, în situația în care poprirea a fost înființată cu scopul realizării altor creanțe decât cele menționate în paragraful următor;
- achitarea directă către creditor a sumei reținute și cuvenite acestuia, în situația sumelor ce sunt datorate cu titlu de obligație de întreținere sau de alocație pentru copii ori în cazul sumelor datorate că despăgubiri pentru repararea pagubelor cauzate prin moarte, vătămarea sănătății sau a integrității corporale.
În cazul în care terțul poprit nu își îndeplinește obligațiile ori liberează suma datorată către debitorul poprit în loc să o consemneze, debitorul, executorul judecătoresc sau creditorul urmăritor poate sesiza instanța de executare pentru validarea popririi, în termen de maxim o luna de la dată la care terțul poprit avea obligația de a consemna sau de a achita suma urmaribila. Validarea popririi reprezintă titlu executoriu împotriva terțului poprit, până la concurență sumelor în privința cărora a fost înființată validarea popririi.
Dacă terțul poprit a refuzat cu rea-credință să își îndeplinească obligațiile referitoare la poprire, acesta va putea fi amendat, prin hotărârea de validare, cu o suma cuprinsă între 2.000 lei și 10.000 lei.
Care sunt modalitățile prin care poate înceta poprirea?
Conform art. 794 din Codul de Procedura Civilă, executorul judecătoresc va dispune desființarea popririi, din oficiu ori la cererea debitorului poprit, în situația în care cauza pe baza căreia s-a înființat poprirea a încetat să mai existe după înființarea să. În cazul validării popririi, desființarea popririi se va realiza de către instanța de executare prin încheiere executorie.
Atunci când creanță debitorului poprit este garanta cu ipotecă, debitorul poate să ceară radierea notarii popririi sau a intabularii strămutării dreptului de ipotecă în cartea funciară.
Puteți contacta oricând unul dintre avocații specializați în drept civil și drept de procedura civilă din cadrul Darie, Manea & asociații. Avocații noștri dețîn o competență vastă în aceste arii juridice și va pot răspunde la întrebările referitoare la procedura popririi, oferindu-va consultanță juridică, precum și reprezentare în față autorităților competențe, atunci când este necesar. Nu ezitați să ne contactați!