Cuprins
Cum se împarte o moștenire în România în 2018 conform legii?
În România, conform legii, există four tipuri de moștenire: cea testamentară, prin care decedatul a lăsat o formă concretă a dorințelor sale privind persoană/persoanele care vor beneficia de averea să și în ce măsură fiecare și cea legală, prin care rudele și soțul rămas în viață beneficiază de anumite drepturi (concubinii sunt excluși).
Succesiunea este procedura care asigura transferul bunurilor persoanei decedate către cea/cele rămase în viață. Această este din nou legată de formă moștenirii: testamentară sau legală. Codul civil cuprinde absolut toate procedurile și regulile stricte ale moștenirii. Deși orice persoană în viață (rudă sau soț) poate deschide moștenirea și beneficia prin testament sau legal de anumite bunuri, în codul civil sunt specificate anumite categorii de persoane care nu pot fi moștenitori, și anume:
- Persoane nedemne de drept – instanța sau notarul public poate constată oricând acest lucru în baza hotărârii judecătorești fiind declarat nedemn:
- Persoană în cauza a fost condamnată penal pentru săvârșirea unei infracțiuni de încercare a omorarii unui alt moștenitor sau chiar de a îl ucide pe cel care deține moștenirea
- Persoane nedemne din punct de vedere judiciar – decalrate în termen de un an de la deschiderea moștenirii
- Persoană condamnată penal pentru săvârșirea unor acte de violență morală sau fizică, care l-au impedicat pe cel ce lasă moștenirea să modifice testamentul sau chiar a condus la mortea să
- Pesoană care a ascuns sau falsificat cu bună știință testamentul decedatului
Conform legii, indiferent de tipul nedemnitatii, persoană în cauza nu poate moșteni averea nici pe cale testamentară nici legală.
Moștenirea Legală
Conformă legislației din România, acest tip de moștenire oferă drepturi legale copiilor, soțului rămas în viață sau altor rude ale celui decedat. Din punct de vedere legal, moștenitorii de drept sunt: soțul în viață și descendențîi (copiii decedatului, copiii copiilor etc, fără limitare la gradul de rudenie), pe de o parte, însă și ascendetii (părinți, bunici etc.) și colateralii (inclusiv gradul 4). Bineînțeles, există o ordine de preferință și reguli stricte. Spre exemplu, un frate al decedatului nu poate împărți averea cu nepotul sau (copilul decedatului).
Atfel, moștenitorii se împart în 4 clase:
- Descendențîi – copii decedatului împreună cu copiii copiilor lor, fără limita de grad de rudenie
- Ascedentii și colateralii privilegiați – părințîi și frați/surori cu copii și nepoți
- Ascendențîi ordinari – bunici etc
- Colateralii ordinari – unchi, mătuși, veri
În urmă acestei clasificări, legislația presupune că dacă există rude din clasa 1 care nu renunta la drepturile lor, celelalte clase sunt excluse de la moștenire, urmând la fel cu clasa ÎI, III și IV. Între rudele de același grad din aceeași clasa, moștenirea se împarte egal.
Pentru a putea înțelege mai clar dacă decedatul avea o sora și 2 nepoți de la un alt frate (decedat înainte), averea se va împărți astfel: sora va primi jumătate din avere, iar cei doi nepoți cealaltă jumătate (fiecare câte un sfert). Logică aceste împărțiri vine din faptul că decedatul avea un frate și o sora, fratele a decedat rămânând cei doi copii ai săi care vor beneficia de jumătatea să de avere.
Totuși, înainte de a face aceste calcule trebuie să se știe foarte clar că averea va fi împărțită de moștenitori cu soțul în viață, bineînțeles în anumite circumstanțe și condițîi. În cazul unei moșteniri legale, dacă există un soț în viață, este foarte important că atunci când se deschide succesiunea să nu existe o hotărâre definitivă de divorț. Potrivit legii, cota care ii revine soțului în viață va fi:
- ¾ dacă vine în concurs cu clasa de ascendenți sau colaterali ordinari ai decedatului
- ½ dacă vine în concurs cu clasa de ascendenți privilegiați sau cu colaterali privilegiați
- 1/3 dacă vine în concurs cu clasa de ascendenți și colaterali privilegiați
- ¼ dacă vine în concurs cu descendenții
Concubinii pot beneficia de averea decedatului doar pe cale testamentară, legal neavând drepturi la moștenire. Totuși, chiar și pe baza testamentului, este posibil să nu primească absolut tot ce i-a lăsat decedatul datorită drepturilor legale ale anumitor categorii de rude apropiate de a avea cote minime din moștenire, contrar ultimelor dorințe ale decedatului.
Nu ezită să ne contactezi dacă te afli în situația deschiderii unei moșteniri legale.