Cuprins
Cine poate formulă contestație privind tergiversarea procesului și unde este această reglementată?
Contestația privind tergiversarea procesului este reglementată în art. 522 – 526 ale Codului de Procedura Civilă. Conform art. 522, oricare dintre părți, precum și procurorul care ia parte la judecată, pot formulă contestație prin care solicită adoptarea măsurilor legale pentru că încălcarea dreptului la soluționarea procesului într-un termen optim și previzibil să fie înlăturată.
Care sunt cazurile în care poate fi formulată contestația privind tergiversarea procesului?
Această contestație poate fi formulată atunci când:
- legea determina un anumit termen pentru finalizarea a unei proceduri, pronunțarea sau motivarea unei hotărâri, însă acest termen s-a împlinit fără niciun rezultat;
- instanța stabiliteste un termen în care unul dintre participanți la proces trebuie să îndeplinească un act de procedura, acest termen s-a împlinit iar instanța nu a adoptat măsurile stabilite de lege față de persoană care nu și-a îndeplinit obligația în cauza;
- o persoană sau o autoritate care nu deține calitatea de parte la proces este obligată să comunice instanței, într-un anumit termen, un înscris, date sau alte informații care rezultă din evidențele acesteia și care sunt necesare pentru soluționarea procesului, termenul a fost împlinit dar instanța nu a luat nicio măsură față de persoană sau autoritatea care nu și-a îndeplinit obligația;
- instanța și-a neglijat obligația de a soluționa cauza într-un termen optim și previzibil prin neadoptarea măsurilor reglementate de lege sau prin neîndeplinirea din oficiu a unui act de procedura care era necesar soluționării cauzei, atunci când legea prevedea această obligație, cu toate că timpul care s-a scurs de la ultimul sau act de procedura ar fi fost suficient pentru adoptarea măsurii sau îndeplinirea actului.
Care este modalitatea de formulare a acestei contestații și cum se soluționează această contestație de către instanța?
Contestația privind tergiversarea procesului poate fi formulată atât în scris, prin depunerea acesteia la instanța care are competență de a soluționa procesul în legătură cu care este formulată, cât și verbal, în ședința, contestația fiind apoi consemnată alături de motivele prezentate de parte, în încheierea de ședința.
Contestația va fi apoi soluționată de către completul care deține competență de a soluționa cauza în legătură cu care este formulată contestația de îndată sau în termen de maxim 5 zile, fără citarea părților.
Contestația nu va suspendă soluționarea cauzei și această poate fi retrasă oricând până la soluționarea să, însă retragerea acesteia nu va mai permite reiterarea să.
În situația în care completul de judecată consideră contestația că fiind întemeiată, va pronunță o încheiere care nu este supusă niciunei cai de atac și va dispune astfel adoptarea măsurilor necesare pentru înlăturarea situației care a determinat tergiversarea judecății.
În cazul în care completul de judecată consideră contestația că fiind neîntemeiată, va respinge contestația printr-o încheiere împotriva căreia contestatorul poate formulă plângere în termen de 3 zile de la comunicare.
Este util de știut că legea sancționează, prin art. 526 al Codului de procedura civilă, contestația sau plângerea formulată cu rea-credință, prin obligarea autorului sau la plata unei amenzi judiciare cuprinsă între 500 și 2000 lei, precum și la plata despăgubirilor pentru repararea prejudiciului cauzat prin fornularea contestației sau a plângerii, la cererea persoanei interesate.
Pentru informații suplimentare privind formularea contestației privind tergiversarea procesului în România, cauzele în care această poate avea loc sau efectele pe care le produce conform legislației române în materie, nu ezitați să contactați unul dintre avocații specializați în domeniul dreptului de procedura civilă din cadrul firmei de avocatură Darie, Manea și asociații.