Cuprins
Ce fel de conflicte cuprinde noțiunea de conflicte de muncă în conformitate cu legislația din România?
Conflictele de muncă în România sunt reglementate succint de Codul muncii în art. 231 și 232, iar Legea nr. 168/1999 reprezintă legea specială care guvernează aspectele referitoare la conflictele de muncă și modalitatea de soluționare a acestora.
Atât conform Codului Muncii, cât și Legii nr. 168/1999, conflictele de muncă sunt definite că și conflicte între salariați și unitățile în care aceștia lucrează, care privesc interesele cu caracter profesional, economic sau social ori drepturile care rezultă din desfășurarea raporturilor de muncă.
Legea specială în acest domeniu, și anume legea nr. 168/1999, particularizează definiția generală, stipulând faptul că acele conflicte de muncă ce se referă la stabilirea condițiilor de muncă în cadrul negocierii contractelor colective reprezintă conflicte de interese, pe când acelea care au că obiect exercitatea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligații care decurg din legi sau alte acte normative, contracte colective sau contracte individuale de muncă reprezintă conflicte de drepturi.
Care sunt situațiile prevăzute de lege care pot declanșa conflicte de interese?
Conform art. 12 din legea specială menționată anterior, conflictele de interese pot lua naștere în următoarele situații:
- refuzul unității de a începe negocierea unui contract colectiv de muncă, atunci când această nu prezintă un contract colectiv de muncă încheiat ori contractul colectiv de muncă anterior a încetat;
- neacceptarea de către unitate a revendicărilor formulate de către salariați;
- neîndeplinirea de către unitate a obligațiilor reglementate de lege de a începe negocierile anuale obligatorii referitoare la salarii, programul și durata timpului de lucru, precum și condițiile de muncă;
- unitatea refuză în mod nejustificat să semneze contractul colectiv de muncă deși negocierile au fost finalizate;
- divergență privind negocierea anuală obligatorie referitoare la salarii, programul de lucru, durata timpului de lucru și condițiile de muncă.
Legea stipulează în mod clar faptul că pe durata valabilității unui contract colectiv de muncă, salariații nu pot să declanșeze un conflict de interese.
Care este modalitatea de soluționare a conflictelor de interese în România?
În situația în care în cadrul unei unități există posibilitatea și premisele declanșării unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau reprezentații salariaților sesizează în scris unitatea în privința acestei situații, conducerea unității dețînând obligația de a răspunde în scris în termen de două zile lucrătoare de la primirea sesizării, determinând puncte de vedere pentru fiecare revendicare care a fost formulată.
În cazul în care unitatea nu răspunde la toate revendicările care au fost formulate ori sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat de către conducere, conflictul de interese se declanșează. În ipoteza declanșării unui conflict de interese în acest mod, sindicatul reprezentativ sau reprezentanții salariaților sesizează Ministerul Muncii și Protecției sociale în privința concilierii, prima modalitate de soluționare a conflictelor de interese în România. Concilierea va fi apoi organizată de către Ministerul muncii și Protecției Sociale.
În situația în care conflictul de interese nu a putut fi soluționat prin concilierea organizată de Ministerul Muncii și Protecției Sociale, părțile implicate în conflict pot hotărî, prin consens, inițierea procedurii de mediere, conform Legii nr. 168/1999 privind soluționarea conflictelor de muncă. Mediatorii vor fi aleși de comun acord de către părți.
De asemenea, în orice moment al derulării unui conflict de interese, părțile pot decide prin consens supunerea revendicărilor formulate arbitrajului unei comisii. Hotărârea acestei comisii de arbitraj este obligatorie pentru părți și completează contractele colective de muncă.
Când poate fi declarată greva într-o unitate în România?
Greva, definită că încetarea voluntară și colectivă a lucrului într-o unitate, poate fi declanșată în timpul desfășurării unui conflict de interese, însă numai dacă au fost epuizate toate modalitățile de soluționare a respectivului conflict prin procedurile menționate anterior și dacă momentul inițierii grevei a fost comunicat conducerii unității de către organizatori cu 48 de ore înainte.
Ce fel de aspecte pot avea că obiect conflictele de drepturi în România și care este modalitatea de soluționare a acestora?
Conflictele de drepturi pot privi următoarele aspecte:
- încheierea, executarea, suspendarea, modificarea sau încetarea contractelor individuale de muncă;
- executarea contractelor colective de muncă;
- plata anumitor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor care au fost cauzate de către părți prin neîndeplinirea ori îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor care au fost stabilite prin intermediul contractului colectiv de muncă;
- constatarea nulității contractelor individuale sau a celor colective de muncă sau a unor clauze ale acestor contracte;
- constatarea încetării aplicării contractelor colective de muncă.
Conflictele de drepturi sunt soluționate de către instanțele judecătorești prin adresarea instanței competențe a unei cereri formulate de către persoanele ale căror drepturi au fost încălcate.
Echipa de avocați din cadrul firmei de avocatură Darie, Manea & asociații va stă la dispoziție pentru informații suplimentare privind conflictele de muncă și modalitatea de soluționare a acestora în România, precum și pentru asistență juridică de specialitate. Nu ezitați să ne contactați!